In urma cu aproximativ o luna de zile, presedintele american Barack Obama facea prima sa vizita in Israel si Cisiordania in calitate de sef al Casei Albe. Multi au vorbit despre acest moment drept unul de turnura in evolutia conflictului israeliano-palestinian. Laurentiu Diaconu-Colintineanu a vrut sa afle daca un simplu discurs marca Obama poate impulsiona negocierile de pace intre cele doua parti. A petrecut zece zile in Israel si Cisiordania vorbind cu oameni pe strazi si cu politicieni de marca. Ceea ce poate spune cu siguranta dupa calatoria sa este ca realitatea din teren depaseste stradaniile unor politicieni. Chiar si pe cele ale celui mai puternic om din lume.
Episodul 3
Finalul calatoriei din Israel si teritoriile palestiniene este in orasul Hebron – laboratorul conflictului israeliano-palestinian. Tot ce se intampla pentru prima data in acest conflict tinde sa aiba loc la Hebron. Un oras incarcat de profunda insemnatate religioasa, dar marcat de cicatricile unui conflict aparent fara iesire. Si cand credeam ca ma voi intoarce fara o concluzie pozitiva, realitatea a reusit sa ma surprinda din nou.
Episodul 2
Calatoria ne duce de aceasta data in Ierusalimul de Est. Descoperim impreuna cum este trasat Zidul de protectie prin oras, care este politica in chestiunea coloniilor (unul din punctele in care israelienii si palestinienii nu se inteleg) si cum evolueaza orasul in conceptul strategic israelian. Este Ierusalimul “cuiul din sicriul solutiei celor doua state”?
*** Pentru a intelege pe deplin evolutiile din estul Ierusalimului deschideti hartile de mai jos in timp ce ascultati reportajul
| Harta Ierusalimului | Harta Cisiordaniei |
 |
 |
Episodul 1
Pentru a intelege prezentul acestui conflict, trebuie sa ii cunoastem istoria. Incercam sa gasim o cheie obiectiva de interpretare a versiunilor realitatii bipolare. Vorbim cu refugiatii, aflam ce isi doresc ei si simtim atmosfera care mocneste de furie si frustrare.
*** Mai jos: o galerie foto si o scurta istorie a conflictului. Daca doriti sa vedeti imaginile in format full-screen aveti posibilitatea sa ascultati reportajul in fundal minimizand pagina cu ajutorul semnului “-” (dreapta sus)
Zidul –
De trei ori mai lung si de doua ori mai inalt decat Zidul Berlinului. Cand va fi terminat, Zidul va avea lungimea dubla a liniei de armistitiu din 1949 – acea frontiera pe baza careia s-a negociat acordul de pace de la Oslo.
Vedere de ansamblu asupra taberei de beduini din periferia Ierusalimului, zona E1. In E1 este planificata extinderea unor colonii evreiesti care ar diviza Cisiordania in doua cantoane.
Capetenia tribului de beduini: Ne este foarte frica de pierderea asezarii noastre si a traditiilor stravechi.
Comunitatilor de beduini le este refuzat accesul la surse de apa care sunt rezervate colonistilor evrei. Apa trebuie cumparata, desi ar putea fi gratuita. Cea mai mare parte a costurilor o reprezinta cheltuielile de transport.
Cutiile de conserve in care locuiesc beduinii din zona E1. Structuri de caramida ar fi daramate imediat de autoritatile israeliene.
Copiilor de beduini le este ingreunat accesul la servicii medicale si de educatie.
Zambetul copiilor din taberele de beduini inseamna ca acestia nu au ajuns inca la varsta la care sa inteleaga pe deplin ce ii asteapta in viata.
Ierusalimul de Est – zona “verde” protejata de Zidul de separatie. In 80 din cazuri, Zidul nu separa israelieni de palestinieni, ci divizeaza comunitatile palestiniene intre ele.
Baiatul unei familii de palestinieni din Ierusalimul de Est. In fiecare zi pleaca la scoala cu jucariile preferate pentru ca nu stie daca atunci cand se va intoarce va mai avea o casa.
Copiii palestinieni cresc cu simbolurile omniprezente ale luptei impotriva israelienilor.
78% din palestinienii din Ierusalimul de Est traiesc sub pragul saraciei.
Forte de securitate palestiniene –
Conform prevederilor din Acordul de la Oslo (1993), Autoritatea Palestiniana este obligata sa asigure securitatea in zona A a Cisiordaniei, mai exact in marile orase. In zonele B (satele) si C (partea de est, valea Iordanului), securitatea este asigurata de armata israeliana.
Jucarii –
In timpul petrecut in Askar nu am vazut niciun copil cu o jucarie in mana.
Dreptul
Palestina – aceasta este semnificatia grafitti-ului din spatele batranului fumator. Pana la implinirea visului lor, locuitorii din Askar nu au voie extinda tabara pe orizontala. Asa ca lucrarile de constructie se desfasoara doar pe verticala.
Furtuna –
La marginea satului Al Oja. Din zare se apropie o furtuna de nisip. Zona din imagine a fost demolata de trupele israeliene pentru crearea unui perimetru de securitate, in ciuda faptului ca Al Oja nu este invecinat cu nicio colonie israeliana. In stanga barbatului se afla un fost punct de control israelian. Al Oja se situeaza in zona B a Cisiordaniei.
Al Oja (in apropiere de Ierihon) –
Satul arata aproape parasit. Exista un magazin “cu de toate” si o suita de case darapanate grupate in jurul unei moschei. Baietelul din imagine se pregateste sa fuga de prezenta straina din satul lui.
Scoala de fete din tabara de refugiati Askar – Este una din cele mai mari tabere de refugiati din Cisiordania, iar aceasta este una din cele trei scoli finantate de UNRWA la Nablus. In tabara invecinata, Balata, au luat formare Brigazile Al-Aksa in timpul celei de-a doua intifade. La ciclul primar, rata de cuprindere scolara este de 98%. Problema mare este abandonul scolar mai ales la baieti.
Ora de engleza –
Fetele de clasa a saptea invata despre un copil care este nemultumit de faptul ca parintii nu ii dau atentie.
Askar si copiii –
Baietii care parasesc scoala ajung in gasti. Unele pasnice, altele violente. Askar este definitia ghetto-ului occidental.
Joaca in fata casei – Askar
Intifada –
Fragment de dialog: De unde esti? Din Haifa. Cum din Haifa, unde te-ai nascut? Aici, in Askar. Si cum de spui ca esti din Haifa? Bunicii mei sunt de acolo, parintii mei sunt de acolo, e dreptul meu sfant sa ma intorc acolo si asta voi face. Stii ce e aia Intifada? Cum sa nu. Ai participa? As fi primul.
Recolta –
13 ani are baiatul care mi-a aratat un glont. Spune ca l-a pastrat dupa ultima razie a soldatilor israelieni din Askar. Raidul avusese loc cu doar doua saptamani in urma desi Askar se afla in zona A.
Convietuire religioasa la Ramallah –
In prim plan, stanga, turnul bisericii crestine. In fundal, dreapta, minaretul moscheii. In centru: o cruce pe casa parohiala care serveste si ca suport pentru difuzoarele muezzinului musulman. 4% din locuitorii arabi ai Cisiordaniei sunt crestini.
Vanzator in piata araba din Haifa –
In cautarea unui restaurant “bun”, o prietena evreica de origine romana imi spune “Unde altundeva vrei sa mergem? Nicaieri nu se mananca mai bine decat la arabi”.
Periferie in Ierihon –
Atelierele auto si santierele de dezmembrari sunt cele mai uzuale afaceri ale locuitorilor oraselor palestiniene.
Ramallah –
Prima impresie in capitala Cisiordaniei: Arata ca Bucurestiul. Centru cosmopolit, cartiere mai bune si mai sarace, masini scumpe, dar si rable, amestec de influenta occidentala cu parti conservatoare musulmane.
Elevi din Ramallah –
Un grup de baieti iese de la ore si se opreste la un chiosc cu inghetata. Sistemul educational din Cisiordania este impartit in trei tipuri de scoli: numai pentru baieti (37%), numai pentru fete (35%) si mixte (28%). Tendinta pentru scolile mixte este in crestere.
Investitii straine in Ramallah –
Companii precum Oracle se numara printre investitorii straini majori din Cisiordania. Sectorul IT este cel mai dinamic domeniu palestinian. Unul din principalele motive este faptul ca produsele electronice pot ocoli mai usor barierele comerciale israeliene. Cisiordania este insa dependenta de asistenta financiara a comunitatii internationale. Numai UE a acordat 480 milioane Euro Autoritatii Palestiniene in ultimii 5 ani. 70% din aceste fonduri au mers catre plata salariilor din sectorul bugetar si plata pensiilor.
Comerciant in piata araba din Haifa –
20% din populatia israeliana este de etnie araba. Acesta este unul din motivele pentru care Israelul nu accepta solutia unui singur stat federal. Evreii ar ajunge minoritari in aceasta varianta.
Contraste la Ramallah –
In capitala Cisiordaniei, femeile acoperite complet cu burqa este foarte scazut. Tinerele femei sunt in majoritate imbracate occidental, fara a-si acoperi nici macar capul. Atmosfera insa nu este deloc relaxata in societate din acest punct de vedere. Imbracamintea este tolerata, dar pupatul pe obraz sau imbratisarea unei prietene pe strada este un tabu. Exista in Ramallah si unele baruri “oaza” unde acest comportament este permis dupa principiul “What happens in Vegas, stays in Vegas”.
Pe drumul dintre Ramallah si Ierihon –
Soselele din teritoriile palestiniene sunt acompaniate de Zidul de demarcatie. Departe de frontierele din 1967, Zidul taie adanc in teritoriul palestinian pentru a izola coloniile israeliene din Zona C.
Punctul de trecere Kalandia –
Este cel mai “fierbinte” punct de trecere dintre Israel si Cisiordania. Protestele si incendierile, respectiv riposta cu gaze lacrimogene din partea armatei israeliene sunt frecvente aici. Kalandia face legatura intre Ramallah si Ierusalim. Normele de securitate sunt extrem de stricte, se trece ca la aeroport. Si trec numai palestinienii care au permis, respectiv buletin albastru eliberat de autoritatile israeliene.
Proprietar de magazin in Ramallah –
“Nu am nicio speranta legata de rezolvarea conflictului cu Israelul in timpul vietii mele”.
Vanzator de nuci de cocos in Ramallah –
Fructele tropicale sunt unul din principalele produse ale agriculturii locale palestiniene. Suprafata de cultivare s-a redus insa in ultimii ani odata cu procesul masiv de colonizare israeliana a Vaii Iordanului. Pretextul oficial este cel de securitate, raul reprezentand o granita naturala usor de aparat. Valea Iordanului este insa, in acelasi timp, cea mai fertila zona din Palestina istorica.
Colt de piata in Ramallah –
Discutiile politice sunt omniprezente intre barbatii de varsta mijlocie. Dar ele nu au legatura numai cu Israelul si statutul de putere ocupanta al acestuia. Oamenii sunt critici la adresa propriului guvern care, in opinia lor, nu se ocupa de economie. Recent, premierul palestinian Salam Fayyad a demisionat din cauza unor disensiuni cu presedintele Abbas. Fayyad era cheia sporirii ajutoarelor financiare din partea Americii.
Comandant de politie din Ierihon –
Unul din eforturile pe care palestinienii trebuie sa le depuna pentru infiintarea statului lor independent este dezvoltarea fortelor de securitate si a capacitatii de control politienesc. Misiunea este sustinuta de UE prin contingentele EUPOL-COPS. Politistii se antreneaza atat pentru situatii speciale, cat si pentru misiuni de rutina, cum ar fi controlul masinilor si al permiselor.
Raspuns –
Baiatului din Al Oja a fost intrebata de o reporterita din grup ce vrea sa se faca atunci cand va fi mare. Nu a rostit niciun cuvant.
Permis –
Una din putinele surse de venit ale oamenilor din Al Oja sunt oile. Frecvent se intampla in Cisiordania ca pastorii palestinieni sa fie izgoniti de pe pasunile si asa rare din cauza lipsei unui permis pentru zona respectiva.
Paza –
Soldatul israelian din imagine face parte dintr-un grup de patru militari dislocati in apropiere de Ierihon sa supervizeze activitatea palestinienilor veniti sa se scalde intr-un rau. Profilul lui Laurentiu Radulescu, reporter Digi24, mascheaza obiectivul si reduce riscul stergerii imaginilor de catre soldati. Desi legea spune ca orice poate fi fotografiat in spatiul public.
Activitate supecta –
Acesta este obiectul pazei a patru soldati israelieni. Copiii erau veniti cu autocarul de la Ramallah – drum de circa o ora. Pentru ca nu fac parte din elita palestiniana, parintii nu isi permit sa ii duca la unul din cele trei stranduri din capitala, iar aceasta este cea mai “la indemana” distractie pentru acesti copii.
Victorie –
Este unul din cel mai des auzite cuvinte atunci cand un reporter este identificat de un grup de copii palestinieni.
Vis –
Baiatul a avut nevoie de mai multe minute pentru a se decide ce si-ar dori daca ar avea o dorinta in acel moment.
Seriozitate
Inghetata –
Singura bucurie pentru copii comercializata la magazinul din Al Oja.
Leave a Reply to Laurentiu Colintineanu Cancel reply